Moștenire

Moștenirea, denumită și succesiune, reprezintă modalitatea legală prin care bunurile unei persoane care a decedat sunt transmise altor persoane, și anume moștenitorilor.

O persoană poate fi moștenitor dacă există la momentul deschiderii succesiunii și/sau are capacitatea de a primi libertățile, dacă are vocație succesorală și dacă nu este dezmoștenit sau nedemn. Nedemnitatea succesorală reprezintă o sancțiune civilă în virtutea căreia moștenitorul legal care s-a făcut vinovat de o culpă gravă față de defunct sau față de memoria acestuia este decăzut, cu efect retroactiv, din dreptul de a-l moșteni. Nedemnitatea succesorală este atrasă de săvârșirea uneia din următoarele fapte: atentatul la viață decedatului, acuzația capitală calominoasă, nedenunțarea omorului căruia i-a căzut victimă defunctul și ascunderea, alterarea, distrugerea sau falsificarea testamentului defunctului.

Clase de moștenitori

Moștenitorii legali ai decedatului se împart în clase de moștenitori, după ordinea ce urmează: clasa întâi - descendenți (copiii), clasa a doua - ascendenți privilegiați (tatăl și mama defunctului, din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție) și colaterali privilegiați (frații și surorile defunctului și descendenții acestora, pană la al patrulea grad), clasa a treia - ascendenți ordinari (rudele în linie dreaptă ascendentă ale defunctului, cu excepția părinților acestuia, deci bunicii, străbunicii, stră-străbunicii, din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopție) și clasa a patra - colaterali ordinari (rudele colaterale ale defunctului, până la gradul al patrulea inclusiv, cu excepția colateralilor privilegiați ai defunctului, deci unchii și mătușile acestuia ca rude de gradul al treilea, precum și verii primari ca rude de gradul al patrulea).

Legea prevede faptul că moștenitorii care au același grad de rudenie sau se regăsesc în aceeași clasa primesc părți egale de moștenire.

Cote parte din moștenire

Soțul supraviețuitor are drept la moștenire, însă intră în concurs cu oricare dintre clasele de moștenitori legali. Acestuia îi revine: 1/4 din moștenire în concurs cu descendenții (clasa întâi de moștenitori), 1/3 din moștenire în concurs cu ascendenți privilegiați și colaterali privilegiați (clasa a doua), 1/2 din moștenire în concurs fie numai cu ascendenți privilegiați, fie numai cu colaterali privilegiați (clasa a treia) sau 3/4 din moștenire în concurs fie cu ascendenți ordinari, fie cu colaterali ordinari (clasa a patra).

În situația în care soții nu au avut copii și părinții decedatului nu mai sunt în viață, soțul supraviețuitor poate fi desemnat unic moștenitor dacă există un testament în care este specificat acest lucru. Soțul supraviețuitor are drept la moștenire și în situația în care cei doi soți se aflau în proces de divorț. În situația în care defunctul nu are soț sau soție, descendenți sau alte rude, bunurile acestuia trec în proprietatea statului.

Dacă un moștenitor nu acceptă succesiunea în termen de șase luni de la deschiderea acesteia, își va pierde dreptul la moștenire. În situația în care moștenitorul nu și-a putut exercita dreptul din motive de forță majoră, termenul se poate prelungi cu șase luni.

Niciun moștenitor legal nu are obligația să accepte moștenirea, putând renunța la aceasta. În acest caz, bunurile se împart între cei care au acceptat moștenirea.