
Certificare faptă
Certificarea unui fapt este un concept ce poate fi definit drept modalitatea prin care notarul public atestă o ȋntâmplare sau ȋmprejurare reală, un lucru petrecut ȋn realitate sau o acțiune săvârșită de cineva. Notarul realizează acestă procedură în baza simțurilor proprii și în condițiile legii.
Condițiile certificării sunt următoarele: ca faptul a cărui certificare se cere să fie constatat personal de notarul public și ca faptul a cărui certificare se cere să se regăsească printre cele prevăzute de un act normativ/ca certificarea acelui fapt să nu fie dată ȋn competența exclusivă a unui alt organ.
Fapte ce pot fi certificate la notar
Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constată personal, conform articolului 149 din Legea 36/1995:
- faptul că o persoană se află în viață;
- faptul că o persoană se află într-un anumit loc;
- faptul că persoana din fotografie este aceeași cu persoana care cere certificare;
- faptul că o persoană, ca urmare a unei somații sau notificări, s-a prezentat ori nu într-o anumită zi și la o anumită oră într-un anumit loc, precum și declarația acesteia;
- rezultatele tombolelor, tragerilor la sorți, concursurilor, loteriilor publicitare, organizate de entități autorizate în conformitate cu acte normative speciale, dacă nu sunt date, prin lege, în competența altor organe;
- certificarea site-urilor, programelor informatice sau a altor produse, dacă nu sunt date, prin lege, în competența altor organe;
- certificarea altor fapte care nu sunt date în competența exclusivă a altor organe.
Conform articolului 150 din aceeași lege, notarul public poate certifica procese verbale și hotărâri ale organelor colegiale ale oricăror forme asociative, la cerere. De asemenea, notarul public poate certifica procesele verbale și hotărârile adunărilor generale ale acționarilor sau asociaților societăților comerciale, la cerere. În vederea certificării proceselor verbale și hotărârilor, notarul public stabilește calitatea și identitatea semnatarilor acestora.
Misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României pot certifica fapte la cererea: persoanelor fizice sau juridice române, indiferent unde ȋşi for produce efectele ȋnscrisurile sau persoanelor fizice sau juridice străine, dacă ȋnscrisurile au ca finalitate producerea de efecte juridice ȋn România, iar legile şi reglementările statului de reședință ori convențiile bilaterale nu se opun.
Etape și acte necesare pentru certificare faptă
Etapele de urmat pentru certificarea de fapte sunt:
- depunerea cererii;
- constatarea faptului de către notarul public prin propriile sale simțuri;
- constatarea îndeplinirii procedurii prin încheiere;
- înregistrarea și arhivarea.
Actele necesare pentru procedură sunt actul de identitate al solicitantului și alte acte în funcție de obiectul certificării (somație, notificare, fotografie etc.).
Onorariul notarial diferă în funcție de certificarea solicitată și de complexitatea acesteia.