Dată certă

Darea de dată certă repezintă modalitatea prin care notarul public fixează momentul în care existența unui înscris devine certă, adică nu se va putea contesta de alte persoane. Data certă nu trebuie confundată cu data realizării înscrisului. Înscrisul poate fi realizat la o dată anterioară, însă incertă.

Prin certificarea datei, existența actului devine opozabilă față de terți. Întrucât în practică există o sumedenie de instituții care refuză să ia în considerare înscrisuri care nu sunt „notariale”, chiar dacă ele sunt valabile din punct de vedere legal, darea de dată certă este o procedură ce conferă un cadru oficial, legal și recunoscut pentru orice înscris. Astfel, data certă poate fi definită ca fiind data calendaristică ce marchează momentul din care existenţa unui înscris sub semnătură privată nu mai poate fi contestată de terți şi care este considerată pentru aceştia adevărata dată a înscrisului.

Procedura de dare de dată certă

Cererea pentru dare de dată certă poate fi făcută în scris sau verbal, de către orice persoană interesată (aceasta nu trebuie să fie parte sau semnatar al înscrisului). Înscrisul căruia urmează să i se dea dată certă se întocmește în numărul de exemplare cerut de client. Poate să fie prezentat într-un singur exemplar original (așa cum se întamplă cel mai des în practică). În acest caz notarul public va păstra în arhivă cel puțin o copie a înscrisului.

Actele necesare pentru darea de dată certă sunt următoarele: actul căruia urmează să i se dea dată certă și actul de identitate al solicitantului, ambele prezentate în original.

În încheiere se va arăta că s-au îndeplinit condițiile esențiale ale legalizării unei date certe:

• Data (anul, luna, ziua), iar la cererea părții chiar şi ora
• Starea în care se află înscrisul şi particularitățile acestuia
• Denumirea înscrisului așa cum apare în acesta sau în lipsă, o denumire corespunzătoare raportului juridic.

Exemple de documente cărora li se poate da dată certă la notariat:

• contracte de comodat, închiriere (spațiu) etc.
• actele constitutive şi actele adiţionale ale societăţilor comerciale, cu excepţia actelor constitutive sau modificatoare ale societăţilor comerciale cuprinzând majorări sau reduceri de capital sau având ca obiect terenuri de orice fel;
• actele constitutive şi actele modificatoare ale asociaţiilor/fundaţiilor;
• oricare alte acte pentru care legea nu prevede forma autentică drept o condiţie de valabilitate a actului.